Când fotbalul devine o corvoadă...PETROLUL - Astra 1-2
Scris de Mugurinho    Joi, 30 Aprilie 2015 21:51    PDF Imprimare Email

21 08 14 FCP Zagreb-1

...atunci trebuie să te lași și să te apuci de altceva.Să te lași și să lași altcuiva locul tău, cuiva căruia poate îi pasă de Petrolul și care poate nu își va mai chinui proprii suporterii cu evoluții fotbalistice la limita penibilului.Nu știu dacă penibilul are o limită, fotbaliștii actuali ai Petrolului ne demonstrează în ultimele cinci partide desfășurate pe ”Ilie Oană” că de fiecare dată e loc de mai bine.Adică din penibil în execrabil, din execrabil în lamentabil și tot așa...Ce facem?Ajungem în așa hal încât începem să ne bucurăm că nu mai avem decât două meciuri acasă în acest sezon?!Trist, dar dureros de adevărat.

PRIMA REPRIZĂ – Începe în dorul lelii, cu cele două echipe, una mai blazată decât cealaltă, mimând fotbalul.Rugbistul(la ce fizic are) Tembo(6) are o tentativă de șut dar mingea se duce mult pe lângă.Ușor-ușor, ne dezmorțim și noi, Peteleu(23) dar mai ales Satli(24) îl pun la încercare pe Lung dar portarul giurgiuvean e la datorie.Filip după câteva fapte bune își dă în petec și oferă cu nonșalanță două pase de gol, lor, nu nouă, noroc că Tembo(26) trage în blocaj și Enache(28) îl ia la țintă pe Pecanha.Liniște până la finalul de repriză care ne găsește la poarta oaspeților, de Lucas centrare până la zbuciumatul Astafei; acesta prelungește cu capul până la Ipsa(45) care, singur în colțul careului mic, are o execuție de fundaș, adică oribilă, pentru că se împleticește, nu știe cu care picior să lovească mingia, iar după ce se decide, lovește bășica defectuos, ca să fiu elegant în exprimare.0-0 la pauză.

REPRIZA A DOUA – Parcă ne-am revigorat un pic, Satli(51) șutează așa și așa, Lung prinde, după care, agitatul dar neobositul Astafei pătrunde vijelios pe dreapta în careu, cu Nuno Pinto în cârcă care îi și pune piedică, penalty fără dubii.Execută Tamuz(52) și înscrie după o îndelungată secetă personală în materie de goluri.Marinescu(57) încearcă și el ceva, dar șutul său se duce pe lângă, iar Șumudică încearcă să obțină ceva de pe la noi și îi bagă pe Budescu și Alibec.Nu mai ne iese nimic, presiunea Astrei se mărește, parcă am și uitat când a fost ultima victorie acasă, Nuno Pinto scapă pe stânga și centrează, Takayuki(83) scapă de marcaj și lovește inteligent cu capul de la 11 metri, mingea se duce la colțul lung și se odihnește în plasă: 1-1.Suntem anesteziați după acest gol, deși mi-e greu să înțeleg de ce, ce am fi vrut să facem, la cât de prăfuit e jocul nostru, e bine și așa.Era, pentru că Budescu îl vede pe Alibec(86) pe stânga care șutează perfect cu stângul din voleu, mingea se duce glonț la colțul scurt, mângâie bara interioară și se face 1-2.Scor final,bineînțeles.

După 4, a venit 5, dar nu asta e buba cea mare.Ceea ce mi se pare cu adevărat sinistru e că acești băieți în galben-albastru, fac parcă tot ce pot ca să ne răpească bucuria de a fi alături de echipa pe care o iubim.Bucuria de a fi alături de ai tăi, acolo, în tribună, de a suferi împreună cu ei, de a ofta, de a lăcrima, de a încuraja, de a răguși împreună.Iar pentru tot ceea ce au făcut ei în acest retur, cred că pot fi acuzați de furt.Pentru că ne-au furat bucuria...