Istoria clubului Petrolul
Scris de kr3bs    Sâmbătă, 23 Februarie 2008 19:11    PDF Imprimare Email
Index articol
Istoria clubului Petrolul
Primii ani la Ploieşti
Primul titlu
Sferturile Cupei UEFA
1-0 cu Fener
Ultimul titlu
Toate paginile
Petrolul Ploiesti a apãrut prin transferal la Ploiesti al echipei Bucurestene Flacãra, în anul 1952. Juventus Bucuresti apare în ziarele sportive ale vremii în decembrie 1924, rezultând din fuziunea cluburilor Triumf si Romcomit, ambele având rezultate modeste în acel timp, având o viatã scurtã. Juventus este admisã în campionatul Bucurestiului, categoria Onoare, în 1924 neexistând un campionat national stil divizie. În acel sezon, 1924-25, Romcomit jucase un singur meci, cu CFR Bucuresti, de care a dispus cu 6-1. Triumf active în seria B a categoriei Onoare, jucând 5 meciuri din care a câstigat 4, cel mai detasat cu Sportul Studenþesc (4-0) si a pierdut unul: 0-1 cu Tricolor Bucuresti. Toate aceste rezultate se vor anula dupã fuziune, iar Juventus va juca în primãvara anului 1925 tur-retur cu celelalte 6 echipe din serie, unde va termina pe locul 4. În sezonul urmãtor, 1925-26, Juventus va câstiga campionatul Bucurestiului si va ajunge pânã în finala campionatului national, pe care o va pierde cu 3-0 în fata Chinezului Timisoara, campioana tãrii si a districtului Timisoara în 1921-27 (de 6 ori consecutive).
Juventus nu va fi cea mai bunã, nici cea mai iubitã echipã a Capitalei, aceste locuri fiind “ocupate” de Venus Bucuresti, de 8 ori campioanã, CFR Bucuresti (din 1937 FC Rapid) cu 7 cupe, Unirea Tricolor Bucuresti o datã campioanã (1941).
Dar primul deceniu din viata Juventusului va aduce echipei ros-albastre un titlu de campioanã, în 1930. La startul crizei economice (1929-33), Gloria Chinezului a apus, iar titlul national se va duce la Coltea Brasov (campioanã de conjuncturã în 1928) si Venus Bucuresti (1929). Juventus va aduce jucãtori de valoare de la Timisoara, cu ajutorul cãrora va la titlul din 1930, cei mai importanti fiind Rudolf Wetzer, Emeric Vogl si Ladislau Raffinsky, ultimul stabilind un record foarte greu de doborât: 10 goluri marcate într-un singur meci si acela în deplasare, în sferturile de finalã ale campionatului 1929-30, cu Dacia Unirea Brãila.
Dar titlul nu va putea fi apãrat cum se cuvine în anul urmãtor, iar în 1932 Juventus ajunge pe locul 4, primul care nu îi va da dreptul sã participle la divizia nationalã 1932-33. Ajunge în divizie în 1933, fiind campioanã a Ligii de Sud, de fapt un fel de divizie B, fãrã a purta acest nume.
Juventus are comportãri meritorii în divizia A în perioada 1933-40, vârful de formã fiind în 1935-36 când se claseazã pe locul 3, la 4 puncte de locul 2 si 6 de campioana Ripensia.
Trece rãzboiul, echipa revine în prima divizie si intrã în cea mai frecventã schimbare de nume din fotbalul românesc. Astfel, dupã 23 de ani în care a purtat numele de Juventus, probabil vrând sã fie o sorã mai micã a echipei din Torino, numele echipei va fi Distributia (primãvara lui 1948), Petrolul (sezonul 1948-49, când va deveni campioanã de juniori a tãrii), Competrol (toamna lui 1949), Partizanul (în 1950), Flacãra (1951).
Fotbalul românesc se va reorganiza în perioada comunistã, echipele de traditie de pânã în 1946 fiind nevoite sã se alipeascã diferitelor ministere sau au dispãrut pur si simplu. Astfel Unirea Tricolor va fuziona cu Ciocanul Bucuresti, urmasa echipei evreilor, Maccabi, si va deveni Dinamo Bucuresti (1948). CFR Bucuresti se va lipi si mai bine de activitatea CFR, jucãtorii ei continuând sã fie angajati în CFR, dar vor practica fotbalul. Venus se va uni cu UCB si va dispare cu timpul din esaloanele nationale. Apare, în 1947, ASA Bucuresti, actuala Steaua, ca echipã a Ministerului Apãrãrii Nationale.
Juventus va fuziona cu Distributia Bucuresti si va prelua numele acesteia în 1948. Jucãtorii echipei vor fi salariati ai sistemului de distribuþia a produselor petroliere, iar în martie 1952 va decide sã-si mute activitatea la Ploiesti, oras în plinã ascensiune, bazatã pe extragerea si prelucrarea titeiului.

O realizare de seama din acea perioada ramane construirea stadionului 1934-1937 cu o capacitate de 19.000 de locuri din care tribuna I (fosta acoperita) cu o capacitate de 5.000 de locuri, iar peluzele pot gazdui cate 3.500 de persoane fiecare.
Stadionul Ilie Oana