Miscarea Ultras din Italia - Anii 70: Aparitia Ultrasilor
Scris de kr3bs    Sâmbătă, 23 Februarie 2008 00:49    PDF Imprimare Email
Index articol
Miscarea Ultras din Italia
Anii 70: Aparitia Ultrasilor
Aparitia confruntarilor
Anii 80
Anii 90 - Marile schimbari
Toate paginile

 ANII '70: APARITIA ULTRASILOR
         Odata cu sfarsitul anilor '60 si inceputul anilor '70, in Italia apar primele nuclee de ultra’ formate din grupuri de sustinatori (avand varste cuprinse intre 15-20 ani) ce se diferentiaza categoric de modelul "clasic", adult, al spectatorului de fotbal.Ei ocupa acele sectoare ale stadioanelor pentru care cluburile faceau campanii speciale de abonamente cu preturi reduse..
        Ultrasii manifesta o serie de caracteristici ce ilustreaza un fenomen original in fotbalul italian: de la sensul de identificare cu propriul "teritoriu" - acel sector de peluza delimitat de unu sau mai multe steaguri (bannere) cu numele si simbolul grupului -, la infatisarea paramilitara preluata de la organizatiile politice extremiste (la moda in acele vremuri): eskimo (mascarea fetei intr-un fel sau altul), haine militare purtand insemne ale propriei echipe, la care se adauga si fularul in culorile acesteia...
Dar ultrasii se disting inainte de toate prin  prin adoptarea de elemente inovatoare, pe care le vor utiliza in incercarea lor de a-si sustine echipa.
De la grupurile braziliene de suporteri - "torcidas" – au fost “imprumutate” tobele; de la suporterii englezi provine “sciarpata” (fularele sunt ridicare deasupa capului in acelasi timp de toti suporterii creand astfel efectul vizual al valurilor marii), si tot de la englezi ultasii au preluat incurajarea prin cantece (aceasta avea atat rolul de a sustine echipa favorita cat si rolul de a intimida intr-o maniera obsesiva adversarii).
         Suporterul ajunge  sa fie considerat parte componenta a strategiei folosite pentru castigarea unei partide, fiind considerat "al 12 jucator".
Devine o obisnuinta utilizarea de articole pirotecnice (artificii, petarde, torte si fumigene de diferite culori) menite sa dea o vivacitate suplimentara peluzelor. Asa apare si notiunea de "coregrafie a peluzei", o practica absolut originala ce va creste treptat odata cu dezvoltarea grupurilor ultras.
Fantezia acestora a dat nastere unor spectacole si scenografii pe o scara larga, de mare impact, multicolore, uneori fantasmagorice. Galeria echipei Genoa, pozitionata in Gradinata Nord a stadionului Marassi, a reusit sa atraga atentia cotidianului francez "Le Monde" prin show-urile deosebite pe care le-a realizat, asa cum ultrasii Fiorentinei din Peluza Fiesole au creat o coregrafie extraordinara ce reprezenta in detaliu monumente ale orasului Firenze.
      Grupul ultras cel mai vechi, fondat in 1968, este Fossa dei Leoni (Milan), nume ce apartinea terenului de antrenament al jucatorilor milanezi; insa, la Torino inca din 1951 aparuse clubul "Fedelissimi Granata" care este si acum prezent in Peluza Maratona intre gruparile de suporteri torinezi.
In 1969 este infiintat grupul "Ultras Tito Cucchiaroni" (Sampdoria) – ei fiind primii care au utilizat denumirea de “ULTRAS”. Urmatorii, in ordinea aparitiei - tot in 1969 -  sunt ultrasii lui Inter - "Boys S.A.N." (Squadre d'Azione Neroazzurra).
In anii '70 se asista la un proces de agregare a nenumaratelor grupuri de mici dimensiuni formate din tineri ce populau deja peluzele echipelor mari, proces ce a dus la aparitia unor grupuri ultras. Astfel iau nastere:

- 1971 "Brigate Gialloblò" (Hellas Verona)
- 1971 "Viola Club Vieusseux" (numele unei piete din Firenze, loc in care se strangeau suporteri ai Fiorentinei)
- 1972 "Ultrà" (Napoli)
- 1973 "Brigate Rossonere" (Milan)
- 1973 "Fossa dei Grifoni" (Genoa)
- 1973 "Ultrà Granata" (Torino)
- 1974 "Forever Ultrà" (Bologna)
- 1975 "Fighters" (Juventus)
- 1976 "Brigate Neroazzurre" (Atalanta)
- 1977 "Eagles' Supporters" (Lazio)
- 1977"Commando Ultrà Curva Sud" (Roma)

            Dupa cum se poate obseva, majoritatea galeriilor formate in aceasta perioada au aparut in nordul italiei. Daca se exclud Napoli, Bari, Catanzaro si Cagliari putem spune ca in anii ’70 nu existau in Sud alte orase “afectate” de Miscarea Ultra’ (la Palermo, Catania, Taranto, Foggia sau Cosenza aceasta miscare a luat amploare abia in anii '80).
Componentii acestor grupuri de ultrasi au facut parte initial din cluburile de suporteri, insa ei s-au distantat din cauza mentalitatatii diferite ce ducea inevitabil la neintelegeri. Membrii  “Boys S.A.N.” au ca origine "Inter Club Fossati", iar cei din "Ultrà Granata" sunt ultrasii desprinsi din "Fedelissimi". Altii provin din grupulete ce au “trait” doar cateva luni – pentru ca apoi s-au desfiintat sau au fost unificate sub o noua titulatura: baietii din "Forever Ultrà" (Blogna) sunt urmasii celor din "Brigate Rossoblu"; cei din "Fighters" veneau din "Panthers Juve"; "Commando Ultrà Curva Sud" (Roma) era creat prin uniunea dintre "Boys", "Guerriglieri Giallorossi", "Fossa dei Lupi", "Brigate Giallorosse" si "Pantere".
         La baza infiintarii unor grupuri ultras a stat cartierul din care proveneau majoritatea membrilor, sau locul in care acestia obisnuiau sa se intalneasca: un bar, o sala de jocuri, o piata. Spre exemplu, nucleul ultrasilor sampdorieni provenea din cartierul Sestri Ponente, din care faceau parte marea majoritate.
O parte dintre tineri erau adeptii unor "grupuri politice extremiste" ale caror caracteristici (cum ar fi sensul de camaraderie si conflictualitate) reprezentau un punct de atractie pentru multi. O alta particularitate a ultrasilor era data de ideea de teritorialitate, astfel incat peluzele vor fi abandonate de cluburile de suporteri asa-zisi "normali" pentru a lasa locul steagurilor de gard ale ultrasilor. Acestea aveau diverse simboluri distinctive, de la capete de animale salbatice (in special lei, pantere, tigri), embleme ale pirateriei (Jolly Rogers, "capul" de schelet) pana la arme si elemente cu o conotatie violenta (chipul Micutului Alex, personaj principal al filmului "Portocala Mecanica", de Stanley Kubrick).
            In primii ani ai miscarii ultras, simbolurile politice propriu zise (cruci celtice, portrete ale lui Che Guevara) sau insemnele care faceau referire la drogurile usoare (marijuana) erau rar intalnite.
La inceput, cotizatiile erau o modalitate de finantare a activitatilor de grup iar fiecare membru avea scopuri precise: organizarea deplasarilor, cumpararea de material necesar (panza, tobe, bete de steaguri, cutii cu vopsea).
Acest tip complex de organizare si participare la un eveniment sportiv al ultrasilor se diferentia de cel englezesc, caracterizat doar prin spontaneitatea suporterilor (incidentele erau un punct forte al acestora).